Dintre toate jucariile de plus expuse pe rafturi, el era cel mai frumos. Blanita lui roz statea intre jucariile sumbre si fara culoare, iar soarele care se prelingea pe fereastra magazinului I se prelingea pe privire si facea ca ochii lui sa fie vii.
Avea la piept un bantulet si asta il facea sa se simta atit de original si de special. Dar astepta in fiecare zi ca sa mearga la stapinul lui – omul care il va capta cu atentie in fiecare zi. Timpul se scurgea incet, dar totusi intr-o buna zi doua miini calde l-au ridicat de pe raft. Se gindea iepurasul oare cui o sa il daruiasca acest baiat – poate la o fata mica cu ochi de smarald care il va imbratisa fiecare zi in somn, sau poate o sa il dea unui baiat mic cu ochi negri care ii va povesti multe istorioare…
Statea cuminte in pachet si rabda atmosfera tensionanta din transportul public din Chisinau, strabatea strazi necunoscute si destul de anevoioase de parcurs, dar toate incomoditatile astea nu il deranjau cind se gindea ca ajunge in bratele stapinului drag.
Ascensor, trei pasi si o sonerie la usa… Usa se deschide larg si in prag apare o fata cu ochi de smarald si o rochie de printesa…iepurasul orbit de frumuseste a uitat de toate fetitele mici si baietii a caror jucarie visa sa devina. A intrat in imparatia ei, in imparatia fetei unde isi inchipuia iepurasul ca va trai o vesnicie.
O vedea in fiecare zi cum se trezea fericita si se privea in oglinda, cum se farda si machia atit de atent si se gindea iepurasul ca e cea mai perfecta sic ea mai frumoasa. A trait iepurasul in armonie citeva luni sorbind din zimbetul ei, dar..intr-o buna zi fata a aparut cu lacrimi in ochi si iepurasul a simtit ca soarele din pieptul lui a apus…
Fata a apucat enervate iepurasul si l-a aruncat fara mila in cosul de gunoi… Daca ar fi putut plange, iepurasul ar fi plans pentru ca nu intelegea de ce paradisul lui s-a transformat in infern si de ce viata lui trebuie sa fie alaturi de aceste mizerii… Toate visele lui se transformase in cosmaruri, mai ales cind a ajuns in urna mare.
Dar de acolo, a inceput sa vada soarele, soarele si niste miini murdare care l-au scos vulgar din mizerie, erau niste oameni ai strazi care isi alegeau dobanda din resturile acelor oameni…desi iepurasul nu a fost multa vreme in vizorul lor si frumoasa jucarie de plus se tavalea pe o strada uitata a orasului in care inca nu a nins…
***
Azi dimineata, el a hotarit ca nu va lua masina, ca va face o fapta eroica si se va plimba cu transportul public ca sa vada acea valva de sarbatori, acea graba, acea magie…
Mergea atit de liber si fericit, atit de surprins de ceea ce vedea si nu a putut sa vada de pe fereastra masinii. Si deodata a vazut pe margine de strada o blanita roz si ceva in ochii acelei jucarii nu l-a lasat sa ramina indiferent. A ridicat-o si s-a intors acasa, fara sa isi dea seama ca intirzie la serviciu, l-a spalat cu cele mai bune solutii pe care uneori le uitau femeile care inoptau la el. Si l-a lasat sa se usuce pe bateria calda.
Deja cu jumate de ora intirziere, s-a vazut nevoit sa ia masina.
A ajuns la birou si in ascensor le-a zimbit la toate fetele frumoase cu care isi imagina cum le va cuceri si cum le va seduce.
Etajul 8… iese si o vede pe ea, cu mult mai stearsa decit celelate, nu atit de vulgar machiata, nu cu atitea bijuterii aranjate pe ea ca niste jucarii pe brad, dar cu atita sclipire in privire. Ei nu i-a zimbit… pentru ca ea e speciala, pentru ca ea nu e de el, desi ar fi dat o viata sa o sarute macar o data.
O zi nemaipomenit de incarcata si doua ginduri luminoase: 1) mine e weekend si 2) iepurasul roz care il asteapta acasa. Inchide biroul si vede cum in miinile celorlate femeie suna cheile de masina, dar ea iese zimbitoare si tine drumul spre troleibuz, iar el nu o va striga niciodata sa o conduca desi locuiesc in acelasi bloc.
***
Simbata dimineata, iepurasul se simte atit de curat si fericit, desi nu intelege ce i-ar trebui acestui barbat un iepuras…dar ce conteaza, daca aici e cald si bine? Dar in sufletului un gol traieste… simte ca menirea lui nu e aici, in acest apartament luxos.
Dar asteptarea lui nu a fost lunga, noul stapin l-a asezat intr-un pachet si il duce undeva. Cit de tare nu vroia iepurasul sa vada o fata cu ochii de smarald, sau miinille murdare din urna de gunoi si pe drum isi facea diverse scenarii de cosmarul care il asteapta. Dar… masina se opreste si frica iepurasului creste si mai tare. Pasi, iarasi pasi si o mina calda care il scoate din pachet – iar in fata lui o fetita, o minune de fetita!!!
Avea ochii albastri, parul cretos si un zimbet nevinovat, iar bratele ei – erau tot la ce a visat un iepuras roz.
***
El a venit aici la casa de copii si nu stia la sigur care e motivul – sau ca vine Craciunul, sau ca acel iepuras l-a facut sa mearga aici. Din sutele de ochi care l-au analizat cu privirea el se oprise la acel bot de copil cu plete cretoase, acea fetita dulce cu ochi ca cerul.
Da…asa minunatie nu se stie daca va fi in casa lui vreodata, femeile cu care comunica el sunt departe de a fi ,,mame’’. Desi undeva in suflet asa si-ar fi dorit o raza de asta mica de soare care o sa ii lumineze casa si o sa strice acel echilibru de curatenie la care tinea atit de mult.
I-a zimbit si s-a intors sa plece, fericit ca a adus jucaria la destinatie, dar acea minune de copil l-a apucat de mana si l-a cuprins strins de picior si el a simtit ca fara acel copil nu va putea pleca… Cita bataie de cap i-a adus acel Craciun…
Se uita la ea si ca o femeie si isi inchipuia cum o sa ii cumpere fundite si jucarii noi, cum ea ii va zimbi in fiecare dimineata, cum ea o sa devina femeia pe care nu va fi nevoit sa o alunge. Dar nu se gindea deloc ca are serviciu, unde va sta ea cit el va fi plecat, ce o sa ii dea sa manince. Nimic din aceste ginduri nu ii strabateau mintea, era prea fericit pentru asta.
A luat-o in brate si isi ducea comoara in apartament, era posibil cel mai fericit barbat din aceasta lume. Cind deschide usa blocului, da ochii cu ea. Si azi ea ii zimbeste, iar el pierdut ii zimbeste ei…desi acel zimbet era predestinat fetitei din bratele lui. Si ce importanta are asta? Cine si cui a zimbit, ce importanta are daca el nu o credea cea mai frumoasa dintre femei, ce importanta are daca ea era grabita sa mearga la cumparaturi….toate nu mai au importanta, ei toti merg la bucataria lui sa se incalzeasca la un ceai.
***
Au trecut ani in sir si casa lor e plina de parfum – un parfum de fericire. El a gasit in aceasta femeie tot ce e mai frumos, tot ce e mai cald, a gasit ceea ce in alte femei era un loc pustiu. Dragostea nu e o fata cu ochi de smarald si cu rochie de printesa, dragostea e bratele in care te simti ca acasa…si astea toate le stie iepurasul roz care si azi vegheaza in casa lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu